Cristian Bușoi: centrala de la Cernavodă nu repornește mai devreme de 10 septembrie

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat miercuri, la B1 TV, că centrala nucleară de la Cernavodă nu își va relua activitatea mai devreme de 10 septembrie. Această estimare este avansată în ciuda prognozelor favorabile privind creșterea debitului Dunării și a necesității României de a acoperi deficitul de energie prin importuri costisitoare. Decizia de repornire a unuia dintre cele două reactoare va fi luată în jurul acestei date, condiționată de atingerea unor cote ale apelor care să garanteze o exploatare continuă și sigură.

Condițiile de siguranță primează în decizia de repornire

Cristian Bușoi a explicat că, deși prognozele indică o creștere a debitului Dunării, la Cernavodă nu s-a înregistrat încă un nivel suficient de mare și, mai ales, sustenabil pentru repornirea centralei. „Prognozele privind debitul Dunării sunt în creștere, dar deocamdată nu s-a observat la Cernavodă un nivel crescut și sustenabil, pentru că nu-i suficient să crească pentru o zi”, a precizat oficialul. El a subliniat importanța respectării procedurilor de siguranță ale reactoarelor și ale pompelor de răcire, menționând că decizia politică nu poate interveni în aceste aspecte tehnice.

Această abordare prudentă este esențială pentru a preveni riscuri operaționale și pentru a asigura o funcționare stabilă a centralei. O repornire prematură, urmată de o nouă oprire din cauza fluctuațiilor debitului, ar genera costuri suplimentare și ar putea afecta echipamentele. Prin urmare, specialiștii centralei respectă cu strictețe protocoalele, iar o decizie de repornire va fi luată doar atunci când condițiile hidrologice vor permite o exploatare fără întreruperi.

Impactul opririi centralei și soluțiile temporare

Centrala nucleară de la Cernavodă și-a oprit producția începând cu 13 august, ca urmare a scăderii semnificative a nivelului Dunării. Această oprire a generat un deficit de energie în sistemul național, pe care România îl acoperă prin importuri la prețuri ridicate. În încercarea de a prelungi funcționarea instalației înainte de oprire, autoritățile au intervenit pe Dunăre, luând măsuri precum dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje, pentru a direcționa un debit mai mare de apă către centrală. Aceste intervenții au avut un caracter temporar și au vizat maximizarea perioadei de operare în condiții dificile.

Pentru directorii de companii și investitori, această situație se traduce prin costuri energetice potențial mai mari pe termen scurt, având în vedere dependența de importuri. Stabilitatea furnizării de energie este un factor critic pentru planificarea operațională și pentru competitivitatea afacerilor, iar orice întrerupere sau incertitudine în acest domeniu poate influența deciziile de investiții și strategiile de producție.

Perspective pentru sezonul rece și planurile de retehnologizare

Cristian Bușoi a confirmat că, în sezonul rece din acest an, centrala de la Cernavodă va funcționa cu ambele reactoare, în ciuda faptului că sunt programate lucrări de retehnologizare pentru Unitatea 1. „Este sigur că de anul viitor începe retehnologizarea Unității 1. Pentru o perioadă de peste 2 ani Unitatea 1 se va închide”, a declarat oficialul. Această informație este crucială pentru planificarea energetică pe termen mediu, indicând o perioadă în care capacitatea de producție a centralei va fi redusă.

Cu toate acestea, angajamentul de a menține ambele reactoare în funcțiune în această toamnă și la începutul iernii oferă o anumită predictibilitate pentru piața energetică. Obiectivul este de a deschide reactoarele cât mai curând posibil, dar fără a pune în pericol echipamentele sau siguranța operațională. Pe termen lung, retehnologizarea Unității 1 este un pas necesar pentru extinderea duratei de viață a centralei și pentru menținerea contribuției sale la mixul energetic național, dar va implica o perioadă de ajustare a capacităților disponibile.